Ascult tãcerea dintre ţipete
Şi simt cum mã ȋnvãluie,
Ca ȋntr-o mantie pufoasã,
Tãcerea concentratã-n noapte.
E bine.
Acum pot sã zbor spre gânduri,
Acum pot sã zbor spre vis.
Mã ȋnalţ spre cer
Mai purã ca un vis pãgân.
M-am scuturat
pe rând de patimi,
De temeri şi vise lumeşti.
Acum sunt
spirit fãrã nume
Plecat spre
visele celeşti.
Acum visez o
lume-ntreagã
Ȋn vise-alunecând uşor
Şi le creez o viaţã clarã
Cu vise,
patimi, remuşcãri.
Aduc ȋn ora de tãcere
O lege veche
pe pãmânt
Şi smulg din frica de durere
Visele
oamenilor de rând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu